Mereu am fost de părere că Bucovina are ceva special. Această regiune este o mică parte a sufletelor oamenilor care îl locuiesc și un loc optim de desfătare a nenumăraților iubitori de călătorii. Cei ce ne vizitează meleagurile vor de regulă să își hrănească sufletul prin vizitarea celor mai frumoase mănăstiri din zonă, să își astâmpere setea de cunoașterea prin vizitarea celor mai importante puncte de interes istoric, să învețe tot ce se poate învăța despre obiceiurile și tradițiile de aici. Desigur, orice gurmand ajuns în zonă este curios de gastronomia satelor din Bucovina.
Această nevoie este una justificată, spunem noi, deoarece știm că în satele din Bucovina se mănâncă cel mai bine. Cei mai mulți săteni încă mai muncesc pământul și cresc animale pentru a-și asigura hrana cea de toate zilele. Recoltele bogate sunt privite ca daruri de la Dumnezeu. Iar odată ajunse produsele în mâinile gospodinelor, iau naștere rețete delicioase. Haideți să aflăm mai multe despre cele mai populare alimente din această zonă și despre felul în care ele se consumă.
Gastronomia satelor din Bucovina: porumbul și cartoful
Porumbul este atestat în Țările Române începând cu secolul al XVII-lea. Indiferent de originea lui care încă mai stârnește dispute, un lucru este cert: el se bucură de o popularitate deosebită în spiritualitatea națională. În Bucovina, porumbul este cunoscut sub denumirea de păpușoi. Din acesta se gătește clasica mămăligă, dar și cirul. Extrem de iubit în această zonă de copii și adulți deopotrivă este ursul de mămăligă. Cum, nu știți ce este acesta? Vă învățăm noi.
În mijlocul unei bucăți de mămăligă caldă spre fierbinte se ascunde un pumn de brânză de oaie. Căldura va determina topirea acesteia și se va amesteca astfel cu mămăliga. De regulă, copii preferă să facă această operațiune cu bucăți mici de mămăligă, pe care le modelează ulterior sub forma unor mingi și le denumesc ursuleți. Fiind un preparat durabil și extrem de sățios, era mâncat în orice moment al zilei, oriunde: acasă, în pădure, la drum, la pauzele din timpul activităților de lucrare a pământului etc.
Nici crupele de păpușoi nu se aflau mai jos în clasamentul preferințelor bucovinenilor. Acestea erau pe placul gospodinelor deoarece nu costau nimic. Țăranul a căutat întotdeauna să gătească folosind produsele proprii din gospodărie. Crupele de păpușoi înlocuiau orezul. Sarmalele cu crupe nu doar că erau mai dulci la gust, dar nici nu costau nimic. Încă există în ziua de astăzi oameni din această zonă care gătesc sarmalele cu crupe. Noi le-am încercat și vă promitem că sunt delicioase.
Cartoful este extrem de răspândit în zona Bucovinei, tocmai mulțumită formei de relief și a climei. Atunci când recoltele de păpușoi erau sărace, clasica mămăligă era înlocuită cu succes de mămăliga din cartofi, realizată cu ajutorul ingredientului principal (evident, cartofii) și a făinii de orz măcinat. Cartoful era și încă este în zilele noastre indispensabil din zeamă și borșuri. Atunci când se fierbeau sau se coceau, se consumau cu mujdei.
Gastronomia satelor din Bucovina: laptele
Un alt aliment indispensabil din gastronomia satelor din Bucovina este laptele. Vacile erau nelipsite din gospodăriile sătenilor, tocmai mulțumită acestui aspect: ofereau și altceva în afară de carne. Creșterea vacilor nu mai este la fel de des întâlnită în viața satului, dar nici nu a dispărut complet din peisaj, fiind încă preferată de nenumărați săteni. În Bucovina, laptele se consumă în nenumărate moduri: dulce, acru, scopt etc.
Laptele dulce este acela proaspăt muls, care se fierbe imediat și se consumă. Laptele acru este practic laptele dulce care se pune la prins în oluri. După câteva zile, el se smântânește. Smântâna se ia deoparte și se utilizează pentru diverse rețete, în vreme ce laptele acru se mănâncă cu mămăligă. Totodată, laptele acru, cunoscut sub denumirea de chișleag se poate pune la scopt, o parte prefăcându-se în brânză, iar cealaltă în zer.
Gastronomia satelor din Bucovina: carnea de porc
În intervalul dintre postul Crăciunului și cel al Paștelui, carnea de porc este un aliment de bază în Bucovina. În trecut,friptura se realiza din carne macră prăjită în slănină și se servea fără garnitură. Grăsimea rămasă în oală se amesteca cu brânză de oi sau cârnați. Dacă nu, aceasta era utilizată pentru iluminarea odăilor: se punea într-un opaiț alături de un meci și o cârpă răsucită.
În urmă cu 60-65 de ani, friptura de porc a început să se consume alături de garnituri și murături, de regulă cu cartofi, pepeni (castraveți) murați sau chiar varză murată. Totodată, în Bucovina, carnea de porc este folosită pentru diverse alte rețete: găluște (cunoscute în restul țării sub denumirea de sarmale), zamă ( ciorbă înăcrită cu borș, dreasă cu ou și smântână) sau răcituri ( piftie).
Gastronomia satelor din Bucovina: murăturile
Toamna, gospodinele începeau pregătirile pentru iarna grea, umplând cămările cu diverse murături. Nelipsite erau poloboacele cu must (cu mere murate), cu pepeni (castraveți), cu curechi (verze) sau cu verze ( aceasta era varza tocată). Și în zilele noastre gospodinele pun la murat legumele din grădină pentru a asigura necesarul de iarnă pentru timpul iernii.
Mâncarea în timpul perioadelor de post
La începutul perioadei de post, bucovinenii coboară din poduri blidele și oalele de post. Cele mai multe mâncăruri au la bază fasolea, un aliment nutritiv și sățios, ce le oferă energia necesară pentru a trece de această perioadă și pentru a rămâne totuși apți pentru a munci. Fasolea se gătește cu borș și tocmagi sau se face tocăniță, ce se consumă cu castraveți sau varză tocată. Nici cartofii nu dispar din dieta bucovinenilor, alături de ceapă și usturoi.
De asemenea, se consumă bureți (ciuperci): hribii înlocuiesc carnea din sarmale, iar ghebele carnea din tocană. Se consumă bob fiert cu usturoi, povidlă rărită cu apă, mămăligă caldă, alivenci de hrișcă. Iar momentul preferat din post al bucovinenilor este, desigur, dezlegarea la pește. Prăjit în oloi și amăgit cu mujdei, se consumă cu mămăligă caldă. O minunăție, nu alta. Primăvara încep să apară legumele proaspete, ce se introduc în alimentație în diverse forme: urzicile, hreanul etc.
Mâncarea de Crăciun și Paști
Perioadele îndelungate ale posturilor își pune adesea amprenta asupra fizicului bucovinenilor. Zilele de frupt sunt motiv mare de bucurie pentru ei. De Crăciun se consumă zamă de carne, sarmalele, salata boeuf, clasica friptură cu murături, salata de hrean și sfeclă roșie, pâinea coaptă în casă etc. Desigur, vedeta acestei sărbători este carnea de porc. Masa de Crăciun este nelipsită de deserturi. Gospodinele coc cozonaci umpluți cu cremă de nucă și cacao, cornulețe cu povirlă și nuci umplute.
De Paști se consumă preparate din miel: zămuri și friptură. Totodată, se fac sarmale, plăcinte, cozonaci, dar și fripturi de porc sau borș de găină. La unele case se mai face și mămăliga, nu din necesitate, cât din obișnuință. Preferata copiilor și a adulților deopotrivă este pasca, o turtă mărginită de un colac răsucit, ce se acoperă cu o cruce din aluat. Spațiile dintre brațele crucii se astupă cu un amestec de brânză de vacă cu ou și smântână. Desigur, se încondeiază ouăle, ce se ciocnesc și se servesc a doua zi de Paști, alături de toate alimentele de frupt.
Desigur, satul bucovinean nu mai arată în zilele noastre la fel cum arăta acum câteva veacuri. Cu toate acestea, gastronomia satelor din Bucovina a rămas aproximativ neschimbată. Alimentele consumate la sate au rămas aceleași, la fel și modul în care ele se prepară. Desigur, se poate ca anumite produse să fie înlocuite cu unele din comerț, însă schimbarea nu este una dramatică.
Dacă dumneavoastră cunoașteți și alte preparate care alcătuiesc gastronomia satelor din Bucovina, nu ezitați să împărtășiți cu noi din experiențele dumneavoastră.