Arad

Judetul Arad

ARAD

Arad (similar scris și în germană, în maghiară, în sârbă cu alfabet latin și în limba bulgarilor bănățeni; în sârbă Арад) este municipiul de reședință al județului cu același nume, la limita între regiunile istorice Banat și Crișana, România. Se află pe ambele maluri ale râului Mureș în Crișana și Banat (cartierele Aradul Nou, Mureșel și Sânicolaul mic), România.

La recensământul din anul 2011 Aradul avea o populație de 159.074 locuitori, fiind al doisprezecelea cel mai mare centru urban al României din punct de vedere demografic. Municipiul Arad constituie pentru vestul României un punct important în ceea ce privește industria, și este de asemenea un nod important în transporturile feroviare, rutiere, având și aeroport. În privința religiei ortodoxe orașul Arad este reședința scaunului Arhiepiscopal al Aradului.

Istorie

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Flag of Romania.svg România 1918–
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria 1867–1918
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac 1804–1867
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Habsburgic 1687–1804
Fictitious Ottoman flag 3.svg Imperiul Otoman 1613–1687
Transsylvanian Banner.svg Principatul Transilvaniei 1595–1613
Fictitious Ottoman flag 3.svg Imperiul Otoman 1526–1595
Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei –1526

În perioada interbelică a fost reședința județului Arad (interbelic).

Perioada medievală

  • 1028 – Prima atestare documentară a zonei Aradului
  • 1078 – 1081 – Cea dintâi mențiune a localității
  • 1331 – Orașul este menționat în Cronica pictată de la Viena
  • 1527 – Răscoala antifeudală condusă de Ivan Nenada („Țarul Negru”)
  • 1552 – Orașul este ocupat de turci și inclus în Pașalâcul de Timișoara
  • 1595 – Trupele Principatului Transilvania eliberează Aradul. Orașul rămâne sub controlul partidei imperiale până în 1616.
  • 1616 – Reintră în stăpânirea Porții Otomane până la sfârșitul secolului al XVIII-lea.
  • 1687 – Orașul este eliberat de imperiali. Prințul Eugeniu de Savoia elaborează primele planuri de refacere a fortificațiilor Aradului.
  • 1702 – Se înființează breasla cojocarilor, prima breaslă a Aradului
  • 1715 – Prima școală a orașului (cu predare în limba germană) a fost înființată de călugării romano-catolici minoriți
  • 1765 – 1783 – Împărăteasa Maria Terezia ordonă construirea unei noi cetăți în stil Vauban-Tenaille

Perioada modernă

  • 1812 – Înființarea Preparandiei – prima școală pedagogică românească din Transilvania
  • 1817 – Jakob Hirschl construiește primul teatru de piatră din țară
    • 1868 – Mihai Eminescu participă în calitate de sufleur într-un spectacol susținut de trupa lui Mihai Pascaly
  • 1833 – Ia ființă al șaselea conservator muzical european – Arader Musik Conservatorium/Aradi Zenede
  • 1834 – Orașul primește statutul de oraș liber regesc. La festivități participă împăratul Francisc I
  • 1840 – S-a deschis prima bancă de economii și credite de pe teritoriul actual al României[5][6]
  • 6 octombrie 1849 – Înfrângerea revoluției maghiare și excutarea de către armatele imperiale habsburgice și ruse a celor 13 generali ai armatei revoluționare maghiare [7]
  • 1869 – Ia ființă societatea de transport public cu tramvaie trase de cai
  • 1890 – Fondarea Societății Filarmonice din Arad
  • 1890 – Se înființează primul club de canotaj din Transilvania, „Asociația Vâslașilor Murăș Arad”
  • 15 august 1899 – La Arad se joacă primul meci oficial de fotbal din Transilvania.
  • 1909 – Se înființează fabrica Marta, prima fabrică de automobile din Ungaria și de pe teritoriul actual al României
  • 1910 – Populația orașului ajunge la 64.000 de locuitori
  • 10 aprilie1913 – Este inaugurată prima linie ferată electrică din estul Europei și a opta din lume, pe ruta Arad-Podgoria
  • 1918 – Sediul Consiliul Național Român Central; Iluștrii politicieni arădeni se află în conducere: Vasile Goldiș, Ștefan Cicio-Pop, Ioan Flueraș, Ioan Suciu[8]
  • 4 iunie 1920 Tratatul de Pace de la Trianon, în urma căruia Transilvania revine României

  • Perioada interbelică

    • 1918 –Consiliul Național Central Român, cu sediul la Arad, preia conducerea Transilvaniei
    • 1920 – Este înființată uzina Astra, prin unificarea Fabricii de Vagoane Weitzer cu Fabrica de Automobile Marta [9]
      • Se dezvoltă fabricile de textile, ITA, FITA, TEBA, moara Neumann, fabrica de mobilă «Lengyel» [9]
    • 1922 – Concertează George Enescu
    • 1924 – Concertează Béla Bartók
    • 1923 – Are loc la Arad primul campionat național de canotaj din România, în organizarea Asociației Vâslașilor Murăș din Arad (actualul Club Sportiv «Voința» Arad)
    • 1926 – Este înființată Fabrica de zahăr [10]
    • 1929 – 1933 – Criza economică se face resimțită, multe fabrici mici închizându-se, industria concentrându-se în 22 de companii mari
    • 1930 – Este înființată Fabrica de lacuri și vopsele «Polyrom» [10]
    • 1936 – Este înființată Uzina Tehnică Arad, producție becuri [10]
    • 1937 – Orașul este evaluat drept cel mai puternic centru economic din Transilvaniași al patrulea din România.
    • 1938 – Face parte din ținutul Timiș

    Perioada postbelică

     

    Harta Aradului din anul 1897

     

    Piața Avram Iancu în secolul al XIX-lea

     

    Arad – decembrie 1918

    Perioada postdecembristă

    Geografie

    Municipiul Arad este așezat în extremitatea vestică a României, în sudul Crișanei și în nordul Banatului,[11] în șesul întins al Tisei, la 46°11′ lat. N și 21°19′ long. E, în câmpia aluvionară a Aradului, parte a Câmpiei de Vest. Este primul oraș important din România la intrarea dinspre Europa Centrală, fiind situat pe malul râului Mureș, în apropierea ieșirii acestuia din culoarul Deva–Lipova. Teritoriul administrativ al municipiului este de 252,85 kmp.

    Orașul se află la o altitudine de 107 m, fiind amplasat la intersecția unor importante rețele de comunicații rutiere, respectiv Coridorul european rutier IV cu traseul șoselei rapide ce va lega Ucraina cu Serbia. Situarea la intersecția drumurilor europene E 68/60 la 594 km de București (E) și 275 km de Budapesta (V), precum și E 671 la 50 km de Timișoara (S) și 117 km de Oradea (N), constituie un factor favorizant pentru dezvoltarea sa economică și urbană.

    Municipiul Arad este principala poartă de intrare în România, fiind cel mai important nod rutier și feroviar din vestul țării. Astfel, Aradul se află situat la 17 km de Curtici – cel mai mare punct vamal pe căi ferate din vestul țării. De asemenea, Aradul beneficiază de un acces extrem de facil în ceea ce privește punctele de frontieră pe cale rutieră și aeriană. Cele mai apropiate puncte de frontieră sunt pe cale rutieră, respectiv: localitatea Turnu la o distanță de 20,3 km, orașul Nădlac la o distanță de 54 km, precum și Vărșand la o distanță de 68 km. Un important punct de frontieră este cel pe cale aeriană este Aeroportul Internațional Arad, acesta având o pistă de 2.000 metri.

    Câmpia Aradului este situată între Munții Zarandului și albiile Ierului și Mureșului Mort, în continuarea Câmpiei Crișurilor la sud de linia localităților Pâncota, Caporal Alexa, Olari, Șimand și Sânmartin până în valea Mureșului între Păuliș și Pecica. Spre rama muntoasă are altitudini de aproape 120 m, iar în vest puțin peste 100 m. La poalele munților Zarandului se distinge o fâșie de câmpie piemontană care nu ajunge pană la Mureș și care trece treptat într-o fâșie ceva mai joasă (puțin peste 100 m) cu caractere de câmpie de divagare vizibilă la Curtici. Ca urmare a extinderii conului de dejectie al Mureșului, Câmpia Aradului este formată din pietrișuri, nisipuri și argile. La est de Arad apar loessuri și depozite loessoide, iar în împrejurimile localității Curtici, nisipuri eoliene cu relief de dune fixate. În cuprinsul câmpiei de divagare sunt frecvente albii și meandre părăsite, grinduri, lăcoviști și sărături.[12] Repere geografice în țară:

    Repere geografice în străinătate:

    Climă

    Clima orașului este continental-moderată, cu slabe influențe mediteraneene, vara înregistrându-se o temperatură medie de 21 °C și iarna o temperatura medie de -1 °C.

    Cantitatea medie multianuală de precipitații este de 582 mm. Cele mai mari cantități de precipitații se înregistrează în luna iunie (88,6 mm), în general sezonul cald înregistrând 58% din cantitatea totală ca o consecință directă a dominației vânturilor din vest. Se mai înregistrează un maxim secundar în lunile de toamnă (24% din cantitatea medie anuală). Între cele două maxime se intercalează un minim principal: februarie, martie, cu cea mai scăzută valoare de 30 mm și un alt minim în septembrie de 36,5 mm.

    Datorită poziției în câmpie a Aradului, zona este supusă tot timpul anului advecției aerului umed din vest și ascensiunea sa în contact cu rama muntoasă a Apusenilor, de aici și explicația frecvenței ridicate a zilelor cu precipitații de 120.

    Valoarea medie anuală a umidității relative este de 76%.

    Frecvența medie a circulației maselor de aer este cea sud-estică, frecvența maximă fiind atinsă în luna octombrie (22,6%), urmată de cea sudică în noiembrie (18,9%), de cea nord-estică în mai (17,8%) și cea nord-vestică în iulie (15,0%).

    Floră și faună

    În oraș și împrejurimi se întâlnește vegetația de silvostepă a Câmpiei Aradului, reprezentată de pâlcuri de arbori și păduri de cer, gârniță, gorun, ulm etc, exemplele cele mai concludente putând fi găsite în pădurea Ceala, situată în extremitatea nord-vestică a municipiului și în Pădurice. În luncile din lungul Mureșului se dezvoltă zăvoaie, sălcii, plopi, anini.

    Flora Municipiului Arad și împrejurimilor sale este reprezentată prin numeroase specii de plante. Din categoria speciilor rare pentru flora României amintim următoarele: Rumex Kerneri, Euphorbia vegetalis, Sedum caespitosum, Trifolium angulatum, Trifolium angustifolium, Lidernia procumbens, Succisella inflexa, Cirisum branchycephalum, Sparganium minimum, Hysciamus albus.

    Fauna se încadrează și ea în specificul silvostepei și se caracterizează prin prezența popândăului, prepeliței, fazanului de câmpie, șopârlei cenușii, sturzului etc. În păduri trăiesc mistrețul și cerbul. Fauna subacvatică din apele Mureșului cuprinde crapul, mreana, somnul etc.

    • Cetatea Aradului este una din fortificațiile din Transilvania construite în stil Vauban-Tenaille, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, fază târzie a sistemului de fortificații stelate din Europa.
    • Palatul Administrativ, construit între anii 1872–1874 în stil renascentist
    • Teatrul Clasic ”Ioan Slavici”, construit în stil neoclasic după planurile arhitectului Anton Czigler, a fost inaugurat la data de 21 septembrie 1874. Inițial clădirea avea o funcționalitate complexă, în incinta ei regăsindu-se două restaurante pe latura nordică, alte spații comerciale și locuințe. Pe latura estică se poate vedea un blazon al Aradului, oraș regesc.

     

    Podul vechi de lemn

    • Palatul Neuman, construit în anul 1891 în stil eclectic
    • Palatul de Justiție, construit în anul 1892 în stil eclectic
    • Palatul Cenad, construit în anul 1894 într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic
    • Palatul Băncii Naționale, construit în anul 1906 în stil neoclasic
    • Palatul Administrației Financiare, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea
    • Palatul Bohuș construit în anul 1910 în stil secesiune, este prima clădire din Arad în care s-a folosit la planșee beton armat. Casa liftului bogat ornamentată cu elemente din fier forjat, reprezintă un unicat în Arad
    • Palatul Kohn, construit în anul 1906 în stil secesiune
    • Palatul Szantay, construit în anul 1911 în stil secesiune
    • Palatul Cultural, construit în anul 1913, este o operă arhitecturală cuprinzând elemente de neoclasic, gotic, renascentist și corintic
    • Casa cu Ghiulele, construită în 1800, stă mărturie a luptelor care s-au dat în Arad în anii 1848–1849.
    • Clădirea Preparandiei, în care a funcționat din anul 1812 Înalta Preparandie, prima școală în limba română din Ardeal.
    • Casa cu Lacăt, construită în anul 1815.
    • Teatrul Vechi (Hirschl), construit de către Jacob Hirschl în anul 1817, primul teatru de piatră din țară
    • Cazinoul Arădean, construit în 1872, clădire eclectică în formă pătrată, cuprinde elemente de neoclasic și neobaroc. Are o frumoasă grădină de vară, spațiul din fața clădirii fiind folosit în trecut ca patinoar
    • Turnul de apă, construit în anul 1896 în stil donjon medieval, a servit pompării apei potabile în rețeaua de distribuție a orașului. Construcția de cărămidă înaltă de 35 m, se remarcă prin decorațiile ferestrelor și a balcoanelor. La ora actuală în interiorul turnului funcționează o galerie de artă și un restaurant.
    • Castelul Nopcea, construit la sfârșitul secolului al XVIII-lea
    • Vama Veche, construită în anul 1907, a folosit ca punct vamal de intrare a mărfurilor în piețele Aradului
    • Palatul Copiilor, monument istoric, datează din secolul al XX-lea

     

    Biserica Roșie

    Monumente

SURSA