Sibiu

Sibiu (în germană Hermannstadt, în maghiară Nagyszeben, în latină Cibinium) este municipiul de reședință al județului cu același numeTransilvaniaRomânia, format din localitățile componente Păltiniș și Sibiu (reședința). Sibiul este un important centru cultural și economic din sudul Transilvaniei, cu o populație de 147.245 locuitori conform recensământului din 2011.

Stațiunea de iarnă Păltiniș se află la 37 km distanță de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 75 km distanță de oraș.

Municipiul Sibiu a reprezentat și reprezintă unul dintre cele mai importante și înfloritoare orașe din Transilvania, fiind unul dintre principalele centre ale coloniștilor sașistabiliți în zonă. Orașul a fost capitală a Transilvaniei între anii 1692-1791 și 1849-1865. A cunoscut în ultimii ani o renaștere economică și culturală semnificativă. Sibiul este în prezent unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În anul 2007 a fost Capitala Culturală Europeană, împreună cu orașul Luxemburg.

Geografie

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în Depresiunea Sibiului, străbătută de Râul Cibin.

Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orașe din Transilvania cu un remarcabil potențial de dezvoltare economică, avantajat și de poziționarea sa pe Coridorul IV Paneuropean și beneficiind de un modern Aeroport Internațional. Localitatea se situează la 45°47′ latitudine nordică și 24°05′ longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest.

Climă

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate munților din vecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm, cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm).[necesită citare] Temperatura medie anuală este de 8,9 °C.[necesită citare]

 
Panoramic al reliefului din zona Sibiului

Precipitații

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o fauna bogată. Sibiul este amplasat într-o zonă cu climat continental moderat, cu efecte microclimatice secundare date de direcția vântului la sol, influențată atât de factorii de relief, cât și de zona construită. Elementele principale ce caracterizează din punct de vedere climatic zona municipiului sunt următoarele: • Temperatura medie multianuală: 8,8 °C

• Temperatura maximă absolută: 37,4 °C

• Temperatura minimă absolută: -31 °C

• Nebulozitatea – media anuală: 6,2

• Cantitatea medie anuală a precipitațiilor: 662 mm cu valori minime în februarie și maxime în iunie, iar numărul zilelor de îngheț de circa 120 pe an

• Umiditatea relativă a aerului atmosferic – valoarea medie multianuală este de 75%.

Iernile sunt ferite de viscole grele, primăverile sunt frumoase, verile răcoroase și toamnele târzii. Recordurile de temperatură înregistrate sunt de 37,6 °C (la Boita în 1949) si -34,4 °C (la Sibiu în 1888).

Curenți de aer

 
Piața Mare, latura nordică

Zona Transilvaniei, din care face parte și Sibiul, este supusă iarna unor invazii de aer rece și umed, venit din nordul și nord-vestul Europei, din vecinătatea insulelor Islanda și Groenlanda (aer polar – oceanic) care aduce zăpadă și ger.

Vânturile dominante, cu frecvența cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureș se numește local „Mureșan”. Vânturile locale sunt brizele de munte și Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole.

Caracteristici geografice specifice

Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai caldă. În urma măsurătorilor efectuate de Stația Meteo Sibiu, în ultimii zece ani [Când?] s-au înregistrat inversiuni de origine termică, dinamică și frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an).[necesită citare] În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor.

Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în munți chiar lapoviță și ninsoare. Uneori mai bate vara și Austrul dinspre sud-vest. Un alt vânt predominant bate dinspre nord-est, însă el este înlocuit cu o mișcare a aerului, canalizată pe culoarul Visei dinspre depresiunea Sibiului.

Clima, relieful și structura solului sibian creează condiții prielnice pentru o floră și o faună bogată. Prin poziția sa, localitatea se află în zona pădurilor de stejar și gorun care urcă de la porțile orașului până pe dealurile și versanții munților din apropiere.

Istorie

Istoria apartenenței statale Modificați la Wikidata
Flag of Romania.svg România 1918–
Flag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria 1867–1918
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Austriac 1804–1867
Flag of the Habsburg Monarchy.svg Imperiul Habsburgic 1711–1804
Transsylvanian Banner.svg Principatul Transilvaniei 1570–1711
Regatul Ungariei Răsăritene 1526–1570
Flag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Regatul Ungariei –1526
 
Scaunul Sibiului” în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
 
Sibiul pe harta francisco-iosefină, 1911
 
Orașul fortificat văzut dinspre Nord, circa 1750

În zona actualului cartier Gușterița se presupune că ar fi existat castrul roman Cedonia.

Primele așezări în zona Sibiului ar fi fost castrul roman din zona Gusterita și o așezare de origine slavă. Orașul a fost înființat după mijlocul secolului al XII-lea de coloniști sași din teritoriul RinMosela. Prima mențiune a cetății a fost făcută în data de 20 decembrie 1191 sub numele Cibinium într-un document ecleziastic emis de papa Celestin al III-lea, care a recunoscut la rugămintea regelui Béla al III-lea existența Prepoziturii Sibiului(praepositura Cibiniensis), scoasă de sub jurisdicția Episcopiei Transilvaniei.[5] Prima atestare documentară în forma Hermannstadt datează din anul 1366, dar există și o menținue mai veche a numelui Villa Hermanni (1223). În anul 1241 a fost atacat, cucerit și parțial distrus în marea invazie mongolă.

În secolul al XIV-lea Sibiul a devenit un mare centru de comerț și timp de secole a fost cea mai importantă cetate germană din Transilvania. Meșteșugarii din oraș erau organizați în bresle, în 1376 fiind cunoscute un număr de 19 bresle.

În anul 1366 Sibiul a fost declarat “oraș”.

Aici a fost publicat, în anul 1544Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.

Din 1692, odată cu creșterea influenței austriece, Sibiul devine sediul guvernului Transilvaniei. Aceasta este o perioadă înfloritoare a orașului, cele mai reprezentative construcții din această perioadă fiind Palatul Brukenthal și Biserica romano-catolică „Sfânta Treime”.

În anul 1717 a fost înființată prima fabrică de bere de pe actualul teritoriu al României.[6]

În anul 1784 apare la Sibiu primul ziar din Transilvania, numit Siebenbürger Zeitung. În 1788 Martin Hochmeister deschide primul teatru de pe teritoriul actual al României (în prezent Sală Thalia a Filarmonicii de Stat).

În 1872 se construiește prima linie de cale ferată din Transilvania, calea ferată Sibiu–Copșa Mică, iar în 1897 calea ferată Sibiu–Vințu de Jos. În același an Sibiul a fost electrificat, prin racordarea la centrala hidroelectrică de la Sadu, pe baza documentațiilor întocmite de Oskar von Miller. Tot în această perioadă Sibiul este sediul asociației ASTRA și un oraș important al comunității românești. În anul 1905 a fost dat în folosință tramvaiul sibian, care a funcționat până la desființarea sa în anul 1970.

Ca urmare a celui de-al Doilea Război Mondial și a perioadei comuniste populația săsească s-a diminuat considerabil prin deportări în Siberia și mai târziu prin emigrarea masivă în Germania.

Odată cu instaurarea regimului comunist în România a avut loc marginalizarea membrilor Cercului Literar de la Sibiu, aflat pe direcția inaugurată de Titu Maiorescu în cultura română.