Covasna

Covasna (maghiară Kovászna, în germană Kovasna) este un oraș în județul CovasnaTransilvaniaRomânia, format din localitățile componente Chiuruș și Covasna (reședința). Numele vine de la cuvântul slavon „kvasny”, ceea ce înseamnă „dospit, fermentat” (cu referire la apele gazoase de aici, care sunt gazoase ca băuturile fermentate – berea de exemplu).

Datorită faptului că este situată într-o zonă cu activitate vulcanică (în trecut) este renumită pentru apele sale minerale și mofetele (emanații gazoase post-vulcanice, predominant dioxid de carbon).

Este cea mai renumită stațiune balneo-climaterică din țară pentru tratarea afecțiunilor cardio-vasculare, orașul având peste 10 hoteluri și nenumărate pensiuni, un spital de profil cardiologic (Cardiologie Covasna) cu baze de tratament de profil moderne.

În centrul orașului poate fi găsită “Balta Dracului”, denumire dată de localnici, rămășită a unei erupții vulcanice. În secolul al XVIII-lea au fost înregistrate mai multe erupții ale acesteia.

În imediata apropiere a orașului se află “Valea Zânelor”, zonă renumită pentru cetatea dacică, pentru urmele caii ferate pe plan inclinat (monument tehnic unicat în Europa), și pentru priveliștea minunată.

Așezare

Orașul Covasna este situat la marginea sud-estică a părții inferioare a Carpaților de curbură, la o altitudine de 580 m, pe DN13E(FeldioaraVâlceleSfântu Gheorghe-Covasna).

Istorie

 
Reconstrucție grafică a cetății dacice
 
Covasna în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773Josephinische Landaufnahme pg272.jpg

Prima atestare documentară datează din anul 1567, dar descoperirile arheologice dovedesc prezența omului aici încă din neolitic.

Pe dealul „Cetatea Zânelor”, în partea de est a orașului, se găsesc ruinele dezvelite aproape integral ale unei mari fortificații a dacilor, cu ziduri din piatră dispuse în terase (secolele I î.C. – I d.C.). Săpăturile efectuate în mai multe rânduri în acest loc, au descoperit obiecte de ceramică, unelte, arme și un mormânt de inhumație. Pe baza stratigrafiei și a materialelor descoperite, s-a putut stabili că zona a fost locuită sporadic în epoca bronzului, mai accentuată în prima parte a epocii fierului și consistentă în perioada dacică. Tot aici s-au găsit un inel de argint, un vârf de spadă medievală din secolul al XII-lea și câteva monede din secolul al XVI-lea. Zidurile cetății dacice au apărut în anul 1995, în urma unei furtuni puternice care a smuls arborii și a culcat pădurea la pământ. Potrivit arheologilor este una dintre cele mai mari cetăți dacice din afara Munților Orăștiei, fiind înconjurată de patru terase fortificate cu ziduri de piatră înalte de aproape doi metri, foarte bine conservate.

În 1548 este amintită ca și „Covasna”. În 1840 a primit dreptul de a organiza târguri. În 1756, 1863, 1869, 1874 și 1887 au avut loc incendii puternice care au devastat orașul. Vechea biserică reformată-calvină a fost construită între anii 1754 și 1764, dar cutremurul care a avut loc în anul 1802 a avut asemenea efecte asupra ei, încât a trebuit sa fie demolată.

În Covasna se întâlnesc izvoarele minerale cele mai renumite în Ardeal, cu o diversitate de mai mult de 1500 de elemente de compoziție. Exploatarea termală a început în anii 1880. În 1889 s-a înființat prima societate comercială de exploatare a băilor termale, iar apa minerală din Voinești (parte a orașului Covasna) este îmbuteliată începând cu anul 1891. În prezent în Covasna se îmbuteliază aproximativ 5000 litri de apă minerală. Covasna are nenumărate băi minerale și mofete.

SURSA