5 tradiţii din România care dăinuiesc de veacuri

foto: captura Youtube
foto: captura Youtube

Anumite sate din Romania pastreaza inca vie traditia mostenita de la strabuni de secole. Iar trecerea timpului nu a stirbit din stralucirea acestor obiceiuri, sarbatorite cu fast si in prezent. Vezi ce datini mai pastreaza romanii cu sfintenie.

Cele mai multe traditii par sa dainuie inca in zona Transilvaniei. Nici Moldova nu se lasa insa mai prejos, avand la randul sau cateva obiceiuri care sunt tinute in fiecare an de localnicii unor sate.

Sarbatoarea harniciei

In a doua zi de Paste, in satul Mocod din Bistrita-Nasaud se practica un obicei de alegere a celor mai harnici doi flacai din localitate, care sunt numiti «crai» si care au dreptul sa ii pedepseasca pe alti doi feciori lenesi. 

Acest obicei de primavara, vechi de pe la 1.600, dupa cum spun localnicii, isi are radacinile din perioada in care satele graniceresti isi alegeau conducatorii si este un elogiu adus celor mai harnici tineri din sat. 

Dupa aplicarea pedepsei, fiecare «pacatos» care a fost purtat pe brate in jurul bisericii si batut la talpi cu bricele in fiecare colt al acesteia a multumit craiului pentru dreapta judecata, promitand, totodata, ca se va indrepta. Dupa inca o repriza de cantec, joc si voie buna, toata lumea s-a indreptat spre raul Somes, pentru «spalarea de pacate» si pentru prosperitate, potrivit Mediafax.

Corida fetelor nemaritate 

Boul instrutat sau impanat este una dintre cele mai interesante si arhaice traditii care a supravietuit intr-o arie foarte restransa din Transilvania.
Conform traditiei, in localitatea Manastirea de langa Dej, in fiecare an fetele nemaritate sunt puse la incercarea de a stapani un bou impodobit, lasat liber pe strazi.

Dupa ce boul a fost impodobit, a fost dus in strada si alungat cu biciul de baietii din sat. Se spune ca fata care prinde prima boul de coarne se va marita in curand, scrie dejeanul.ro.

Ingroparea iernii 

Localnicii din comuna Rimetea, judetul Alba, participa sambata la unul dintre cele mai spectaculoase si mai vechi obiceiuri de primavara din Transilvania, «Inmormantarea Farsangului». 

Feciorii din sat, imbracati in costume hilare, umbla prin sat intr-un alai grotesc pentru a ingropa iarna. «Inmormantarea Farsangului» semnifica si sfarsitul perioadei de distractie, dinainte de postul Pastelui. Se alunga spiritele rele.

Alaiul seamana cu o inmormantare, dar are in frunte un mire si o mireasa, alaturi de ei stand muzicanti, haiduci care pocnesc din bice, bocitoare, betivi sau copii imbracati in costume care mai de care, de la cersetori, clovni si dracusori pana la macabra Moarte. In mijlocul tuturor se afla un sicriu, tractat de un magarus, in care este inchisa iarna, in mod simbolic, potrivit adevarul.ro.

Noaptea strigoilor 

Un obicei vestit in zona Moldovei este Pazitul Usturoiului. In noaptea de Sfantul Andrei, atunci cand umbla vorba ca strigoii bantuie casele oamenilor, locuitorii acestor tinuturi incearca sa tina departe spiritele rele printr-o traditie specifica. 

Pazitul Usturoiului consta in aducerea de acasa de catre fetele tinere a mai multor funii de usturoi, alungand in acest fel spiritele rele din tot satul. In noaptea de 29 spre 30 noiembrie are loc iesirea din morminte a duhurilor rele.

In credinta populara, strigoii sunt porniti sa le faca rau pamantenilor si pot fi opriti cu ajutorul usturoiului, care se pune la portile gospodariilor si la pragurile usilor si ferestrelor, avand rolul de a indeparta spiritele malefice, scrie traditiidinromania.ro.


Bataia cu ciomege

In comuna Ruginoasa, din judetul Iasi, se mai pastreaza inca un obicei desprins parca de pe un taram barbar si anume ritualul batailor cu bate, care se tine de fiecare data la cumpana dintre ani, adica pe 31 decembrie si daca nu s-ar tine se socoteste ca ar fi un semn rau pentru anul care vine. 

Tinerii din Ruginoasa, impartiti in doua tabere adverse, numite deleni si valeni, adica cei din deal si cei din vale, se aduna in aceasta zi in vatra satului, sub privirile localnicilor, care nu au dreptul sa intervina in favoarea vreunei tabere, ori alta si incheie anul printr-o bataie cu ciomegele. 

Cei declarati victoriosi au privilegiul de a-si alege cele mai frumoase fete la balurile care urmeaza, iar potrivit celor spuse de batranii satului, candva aveau un cuvant de spus in adunarile comunitatii si chiar anumite drepturi asupra recoltelor. 

Traditia se numeste in graiul localnicilor Malanca si este bine de stiut ca, desi pare un obicei violent, nimeni nu este ranit, castigatorii sarbatorind de fiecare data victoria batand cu maciucile in pamant, potrivit blogului oceanospotamos.

 

Sursa

Deja una respuesta

Tu dirección de correo electrónico no será publicada.