Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Albă sau a brânzei este săptămâna care precede Postul Sfintelor Paşti, cunoscut şi ca Postul Mare, cel mai aspru şi cel mai lung dintre cele patru mari posturi de peste an rânduite de Biserica Ortodoxă
Postul Sfintelor Paşti durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Spre deosebire de celelalte posturi de peste an, cel al Sfintelor Paşti este precedat de Săptămâna Albă, care a început ieri, în care se pot consuma produse lactate, ouă şi peşte, iar miercurea şi vinerea este dezlegare la brânză, lapte, ouă şi peşte.
Ultima zi în care se mai poate mânca de dulce înaintea unei perioade de post este cea de Lăsat al Secului. Având în vedere însă că intrarea în Postul Mare se face treptat, pentru începutul său există două astfel de zile.
Săptămâna Albă aminteşte de vieţuirea primilor oameni în Rai, fără a consuma carne. În miercurea din Săptămâna Albă, respectiv pe 6 martie, se rosteşte pentru prima dată în perioada Triodului (perioadă ce cuprinde zilele pregătitoare Postului Sfintelor Paşti, Postul Sfintelor Paşti şi Săptămâna Patimilor), rugăciunea Sfântului Efrem Sirul („Doamne şi Stăpânul vieţii mele”), care va fi spusă până în miercurea din Săptămâna Mare.
Duminica Iertării şi Lunea Curată
În post se recomandă abţinerea de la petreceri şi de la orice alte activităţi care ar distrage atenţia de la viaţa spirituală, prin urmare Săptămâna Albă este ultima în care creştinii ortodocşi se pot bucura de activităţi sociale care nu vor mai fi potrivite în timpul Postului, perioadă dedicată rugăciunii. Duminica acestei săptămâni mai este cunoscută şi ca „Duminica Iertării”. Este ziua în care creştinii îşi cer iertare de la semenii lor, exprimând astfel dorinţa de a dobândi iertarea Domnului, o temă importantă a Postului Mare. Astfel, zilei următoare, prima din Postul cel Mare, i se mai spune şi Lunea Curată, pentru că toţi credincioşii sunt pregătiţi să intre în post cu inima curată.
Clara DIMA